segunda-feira, 25 de julho de 2016

Sekretáriu-ezekutivu CPLP hatete katak relasaun familiar ho Obiang lainterfere adezaun Giné Ekuatorial

Sekretáriu-ezekutivu Komunidade Nasaun Lia- Portugés (CPLP) garante ba Lusa katak mantein livre, "hanesan funsionáriu internasionál", iha adezaun Giné Ekuatorial nian, durante tinan rua ona, maski  relasaun familiar ho Prezidente ekuatu-gineense, Teodoro Obiang.

Giné Ekuatorial adere ba CPLP iha 23 jullu 2014, simeira iha Díli, hakotu prosesu polémiku  ne’ebé Portugál hanesan nasaun ida ne’ebé  dúvida liu. CPLP define roteiru adezaun nian ida, ne’ebé  iha atu Malabo kumpre kritériu balun, entre sira maka  halakon pena de morte, introdusaun lian portugés no abertura demokrátiku.

Murade Murargy, ne’ebé tinan haat ona hili hosi Mosambiké ba kargu sekretáriu-ezekutivu CPLP nian, hatete, iha entrevista ba Lusa, katak ninia relasaun familiar ho Teodoro Obiang, ne’ebé  lidera  Giné Ekuatorial tinan 35 ona, lainterfere iha prosesu adezaun nian.

Diplomata mosambikanu ne’e afirma katak, bainhira nomeadu, nia oan feto namora tiha ona ho oan mane ida hosi Prezidente ekuatu-guineense ne’e, no informa ona hosi Governu no Prezidente Mosambiké, Armando Guebuza, molok  inisia funsaun iha CPLP. Relasaun  mantein nafatin to’o ohin loron no kazal iha ona oan ida.

"Ha’u hatete: atu klaru liu, relasiona ba ne’e laiha buat ruka  nein atu intervere iha prosesu Giné Euatorial nia", relata nia ba Lusa.

Giné Euatorial sai hanesan observadór assosiadu ba CPLP iha 2006 no dezde 2008  maka  ambisiona integra ba organizasaun hanesan  membru pleno direitu, pretensaun ne’e  adia tutuir malu to’o 2014.

"Ha’u nunka envolve ka influensia ema ruma. Mantein ha’u nia isensaun hanesan funsionáriu internasionál, tuir deit  desizaun ne’ebé foti  hosi órgaun kompetente sira", afirma diplomata ne’e.

Murargy hatutan katak, maski bele intervein, sempre opta lakoa’lia iha Konsellu Ministru (Negócios Estrangeiros) organizasaun nian.

"Ha’u nia  opiniaun lakonta, Estadu-membru sira maka deside", nia haktuir, hatutan katak: "Laós  relatóriu pessoál ida ha’u nian ba iha Konsellu Ministru. Ha’u relata faktu sira, sein hasai konkluzaun".

Entrada Giné Ekuatorial realiza hafoin" prosesu ida naruk", hanesan deskreve CPLP iha ninia pájina ofisiál, no simu ho protestu, liliu Portugál, ho meiu polítiku no kulturál nomós organizasaun defeza ba direitus umanus.

Rejime Teodoro Obiang, iha poder dezde outubru 1979, hetan  akuzadu hosi  organizasaun sosiedade sivil oioin ba konstante violasaun direitus umanus no persegisaun polítiku ba opozisaun.

Autoridade sira Malabo nian informa katak  pena de morte suspensa ona dezde adezaun ba CPLP, maibé falta ratifikasaun desizaun hosi Prezidente.

SAPO TL ho Lusa

Publicada por TIMOR AGORA

Nenhum comentário:

Postar um comentário