sábado, 25 de fevereiro de 2017

Kultura Sai Bareira Ba Promosaun Igualidade

Aktivista feto sira konsidera sistema patriarcal hanesan feto hakat klot no mane hakat luan sai bareira ba promosaun igualidade jeneru iha Timor –Leste tanba sosiedade fiar ida ne’e parte ida husi kultura.

Asesora Prezidente da Republika, Idelta Maria Rodrigues hateten konstituisaun Timor-Leste garantia partisipasaun feto iha vida politika, ekonomia no social.

Alende ne’e, nia dehan estado mos ratifika ona konvensaun international hitu hanesan matadalan ba promosaun igualidade iha rai laran, maibe implementasaun sei iha dezafiu tanba sosiedade sei iha pensamentu ne’ebe patriarcal.

“Oinsa mak ita bele minimize pratika negative atu bele halo promosaun diak hodi halakon dezigualidade jeneru iha sosiedade ida ne’e,” nia hateten iha salaun Joao Paulo Comoro, Dili.

Atu halakon dezigualidade iha sosiedade, nia dehan presiza muda sosiedade nia pensamentu no lori inovasaun foun hodi kontribui ba iha promosaun igualidade liu –liu fo valorizasaun ne’ebe hanesan ba feto no mane tuir konstituisaun haruka.

Sistema patriarcal sai ona tradisaun timor nian husi jerasaun ba jerasaun ho kontestu ida atu hametin relasaun entre familia rua, maibe nia dehan komesa lakon ona nia original tanba sosiedade agora intrepreta sala iha pratika moris lor-loron nian.

Entretantu Prezidente Autoridade Munisipio Dili, Gaspar Soares rekonese katak kultura barak sei limite partisipasaun feto iha prosesu dezenvolvementu.

Nia dehan, presiza tempu atu muda pensamentu sira ne’e, maske iha ona progresu hatudu sosiedade balun iha ona hanoin foun no enkoraja feto sira nia partisipasaun iha prosesu dezenvolvimentu.

“Oportunidade iha maibe atu hola parte iha prosesu ne’e feto sira mos tenke prepara aan atu halo mos kompetisuan ho mane sira,” nia hateten.

Nia dehan, ema hotu tenke servisu maka’as atu halakon dezigualidade iha sosiedade ida ne’e hahu husi familia ida –idak.

Iha parte seluk ativista direitu feto Bella Galhos konsidera sistema patriarcal ne’ebe hado’ok feto husi progresu ne’e la’os kultura Timor nian,e iha posibilidade atu halakon maibe presiza tempu no ema hotu nia kontribuisaun.

“Hau hadomi timor maibe iha kultura balun ne’ebe hau la aseita, tanba hado’ok hau husi progresu,” nia hateten.

“Feto mak bele tein ne’e la’os kultura, ne’e sosiedade mak hakarak pratika ida ne’e atu hado’ok feto husi progressu.”

Entaun atu muda pensamentu ida ne’e, nia dehan edukasaun importante no tenke iha ezemplu ne’ebe diak husi lideransa sira ba sosiedade kona ba tratamentu igual iha sosiedade ida ne’e.

The Dili Weekly

Publicada por Timor Agora

Nenhum comentário:

Postar um comentário