quinta-feira, 26 de maio de 2016

FAO-MAP Adopta Teknologia Konservasaun Agrikultura

Food and Agriculture Organization (FAO) hamutuk ho Ministeriu Agrikultura e Peskas (MAP) adopta teknologia agrikultura hanaran Conservation Agriculture ho intensaun ajuda agrikultor hasa’e sira nia produsaun no hamenus oras servisus.

Team Leader Conservation Agriculture project, Ruben Flamarique Urdin, esplika, konservasaun agrikultura, mak agrikultor sira la presiza trator hodi fila rai, maibe kuda deit aihoris sira.

“La presiza fila rai no sunu duut, kuda deit fore ga koto hamutuk ho aihoris seluk hanesan aifarina no batar,” Team Leader Urdin informa, iha Dili.

Alende ne’e, nia dehan, iha mos benefisiu diak husi teknologia ida ne’e mak agrikultor sira la presiza soe tempu barak ba servisu agrikultura nian, maibe produsaun sa’e.

Tanba durante ne’e, nia dehan, sistema ne’ebe agrikultor uja mak tenke lere ai, sunu no fila rai no servisu durante loron tomak, maibe agora tenke muda.

Teknologia  konservasaun agrikultura ne’e, nia hateten, nasaun balun hanesan Brazil, Argentina, Cina no nasaun seluk mak uja ona durante tinan barak no hetan resultadu diak.

“Entaun ami hakarak lori teknologia foun ne’e mai Timor-Leste hodi muda efisiensia ba setor agrikultura nian,” nia dehan.

Iha mos benefisiu seluk husi teknologia ne’e mak, nia informa, kuandu udan diak maka produsaun sei sa’e e kuandu akontese mudansa klimatika hanesan tinan (2016) ne’e,  aihoris bele adapta diak liu kompara ho sistema tradisional.

Teknologia foun ne’e, nia dehan, implementa uluk iha distritu hitu, mak hanesan Baucau, Manatuto, Ermera, Manufahi, postu administrativu Atauro, Dili no Lautem.

Entretantu Ministru Agrikultura e Peskas (MAP), Estanislao da Silva, rekonese katak programa ne’e diak tanba la presiza tratores hodi fila rai.

Nia esplika, kuda batar no koto no aihoris sira seluk, bainhira koto moris, nia nani taka tiha rai tomak depois halo duut sira la moris e batar mesak mak moris, entaun ida ne’e “hamenus ona servisu ba ita nia agrikultor sira,” nia esplika.

Bainhira koto ne’e nani taka hotu rai, nia dehan, nia mos bele sai hanesan material organik diak ida hodi alimenta fali aihoris ne’ebe kuda.

“Ida ne’e bele melhora estruturas rai nian, ita la presiza tau adubu barak bainhira kuda,” nia hateten.

Tanba nia dehan, rai ne’e iha ona adubu hanesan husi koto ne’ebe moris no aihoris sira seluk.

Nia esplika, iha makina oan ida mak halo dodok tiha aihoris ne’e para depois nia kompoin lalais e sai material organiku ida.

La’os ne’e deit, nia dehan, kuandu udan been la mai, ida ne’e mak konserva umidade rai nian.

The Dili Weekly
Publicada por TIMOR AGORA

___
NB: Enviem-nos as notícias das vossas localidades, os vossos eventos, com textos em Word e imagens em JPG para editorlitoralcentro@gmail.com serão de imediato divulgadas.

J. Carlos


Nenhum comentário:

Postar um comentário